For those who wait for Sunday to be Monday
iulie 13, 2009
Duminică am avut cea mai white trash seară ever. M-am trezit singură acasă și cu niciun plan. Așa că am desfăcut o sticlă de vin și mi-am pus un film foarte prost: Knowing. (atenție, spoilers!) Basically, e vorba despre un ageing Nicholas Cage și extratereștri blonzi. Singura chestie mișto e că pe tot parcursul filmului omenirea e amenințată cu sfârșitul lumii, iar la sfârșit nu se întâmplă lucrul previzibil și Cage îi salvează pe toți. La sfârșit chiar mor toți oamenii de pe Planetă. Sunt salvați doar doi copii și doi iepurași care urmează să repopuleze Planetă, într-un fel de Noah’s Ark foarte fucked up.
În timp ce ma uitam la ”Knowing”, colegul Ionut se uita la un film și mai prost pe PRO TV, care avea ca personaj-cheie un Elvis chinez pe nume Elvis Fu. Îl voi cita pe Ionut când voi spune: ”I shit you not”.
Pe la al patrulea pahar de vin, filmul meu a început să devină mult mai distractiv.
Eu: i’m at my fourth glass of wine – my movie’s starting to look fun
ionut: You sure it’s the same movie?
Eu: nick cage is still drinkin and watching nature shows, so yea
Eu: i’m really starting to bond with his character, i competely understand where he’s coming from now – with the drinking and watching crap on tv
Eu: he speaks to me
ionut: That’s the wine talkin, so I’ll pretend you didn’t say you bond with a nick cage character
După film mă simțeam tare veselă și nu-mi venea să mă culc, așa că am băgat trei jocuri de Whist pe doizece. Doi dintre tipii cu care jucam erau foarte înverșunați și se înjurau reciproc la fiecare mână ratată.
La un moment dat, unul îi zice altuia (cu nick-ul ”dumnezeu”): ”Bă, tristule, da-te-n morții mă-tii!”, la care eu, cu o luciditate nebănuită pentru al șaselea pahar de vin: ”Băi, cu toții jucăm Whist duminică, la 2 noaptea. Cred că suntem toți cam triști. 
)”.
În concluzie, e mai bine să bei vin și să te uiți la un film cu Nick Cage și extratereștri de una singură în loc să te întristezi și să te uiți la Love Actually pentru a 12-a oară de una singură. I’ve been both ways, trust me. 
Entry Filed under: Uncategorized. .
5 Comments Add your own
Leave a Comment
Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
1.
morbo | iulie 15, 2009 at 11:00 am
io zic ca-s salvati mai multi, nu numa’ aia doi copii. ca ai vazut, cand se ridica nava cu ei, din alte locuri de pe pamant se ridica si alte nave. ca doar nu era sa aleaga doar doi copii americani din acelasi oras – sau stat, nu mai stiu. atata bun simt cre’ ca au avut si ei – aia care au facut filmul, nu numai extraterestrii.
prost film, da’ entertaining. dupa the day the earth stood still, mi-au coborat standardele la filmele sf, cel putin un timp.
2.
Ioana | iulie 18, 2009 at 1:47 am
Nu de alta, oricum nu m-aș fi uitat la film.
Nicholas Cage = kinda ok.
Americănisme SF = not so ok.
Acum spun clar că nu o să mă uit ever la film.
Și după 5-6 pahare de vin, singură, prefer un Love Actually sau Wicker Park sau whatever, a n-șpea oară, singură, gândindu-mă la Făt (frumos, de ce nu?), în loc să mă gândesc că extratereștii ȚINE cu americanii. Ar putea deveni frustrant. Mai frustrant decât fătul meu. Frumos, să nu înțelegem prostii.
)
3.
Ioana | iulie 18, 2009 at 1:54 am
Plus.
)
Ăla care juca pe doizece și s-a adresat către „dumnezeu” cu ”Bă, tristule, da-te-n morții mă-tii!”… întreb… Chiar a pus cratimele ca lumea?
Adică, sunt deja 3 cratime într-o înjurătură. Și mai ales că mai nimeni nu scrie „mă-tii” sau „mă-ta” ca lumea.
Zic și eu.
Doar 3 pahare de vin.
Presimt un „He’s just not that into you”.
4.
RaPeRbOy | iulie 19, 2009 at 1:10 am
Am văzut recent Ghosts Of Girlfriends Past ş mi s-a părut interesant până într-un anumit punct.
Knowing ăsta a fost cu adevărat plictisitor.
5.
irena | iulie 22, 2009 at 1:38 pm
Eu am incercat doar cu love actually… daca zici ca e mai fun cu nicolas cage, atunci incerc si eu:)